CE SUFLET TRIST...

CE SUFLET TRIST...
Ce suflet trist mi-au dăruit
Părinţii din părinţi,
De-au încăput numai în el
Atâtea suferinţi?
5 Ce suflet trist şi far' de rost
Şi din ce lut inert,
Că dup-atâtea amăgiri
Mai speră în desert?
Cum nu se simte blestemat
10 De-a duce-n veci nevoi?
O, valuri ale sfintei mări,
Luaţi-mă cu voi!
[1880]