UN OM DE STAT
(1697)
Un om de stat, ce multe îţi promite,
Să nu-i arăţi că tu nu-i dai credinţă
Ci-i mulţămeşte cu-nchinări smerite.
Ca să nu-şi dea prea mult silinţă,
5 Te fă că crezi orice el o să-ţi zică.
Ajută-l însuţi, tu, ca să te mintă:
Destul folos, dacă măcar nu-ţi strică.
[ 1 8 7 9 ]