DIN NOAPTEA.....

DIN NOAPTEA...
Din noaptea vecinicei uitări
În care toate curg,
A vieţii noastre desmierdări
Şi raze din amurg,
5 De unde nu mai străbătu
Nimic din ce-au apus,
Aş vrea, o dată-n viaţă, tu
Să te înalţi în sus!
Şi dacă ochii ce-am iubit
10 N-ar fi de raze plini,
Tu mă priveşte liniştit
Cu stinsele lumini.
Şi dacă glasul adorat
N-o spune un cuvânt,
15 Tot înţeleg că m-ai chemat
Dincolo de mormânt.
126