UN CÂNE-I OMENIREA

UN CÂNE-I OMENIREA
Un câne-i omenirea, cu o căldare veche
De coada lui legată... şi nu-ntrebaţi de ce?
Noaptea ca şi poeţii îţi urlă la ureche,
Ca un ostaş de gardă el latră-n trecători,
5 Ca tinerii la baluri e don Juan de stradă,
Se hârâie în ură, se pupă-n promenadă,
Ca omul are patimi, ca el este zelos
De-a înmulţi nainte tot neamu-i păcătos.
Dar omul are-atâtea: cugetători el are,
10 Poeţi, artişti, istorici, cugetători-căldare.
[18 7 9]