CÂNTEC CARACUDESC

CÂNTEC CARACUDESC
Era odat' - abia-i un an -
Când Tit era puternic,
Şi Vau, Vau, Vau cel şarlatan
Era smerit, cucernic
Dar ah! acum - sărmanul Tit -
La Văcăreşti el e menit,
O, jerum, jerum, jerum,
O! quae mutatio rerum!
Si-atunci când mare Tit era,
10 Slăvită caracudă
La Trei-Sfetite conăcea,
Lipsită de-orice trudă.
Sărmana caracudă-acum,
Cu traista caliceşte-n drum.
15 O, jerum, jerum, jerum,
O! quae mutatio rerum!
Porunca de surghiun ş-aman
Samson nu vra s-asculte,
Dar iată vine Petrovan
20 Din Bolgrad cu insulte!
Şi lui Samson i-a zis: sictir!
Căci eu am fost sub Tit martir!
O, jerum, jerum, jerum,
O! quae mutatio rerum!
5
25 Iar Bodnarachi desperat
Luat-a traista-n spete
Şi-n lumea larg-a alergat
Pân' a dat de Şirete,
Dar pentru el loc de popas
30 În lumea asta n-a rămas
O, jerum, jerum jerum,
O! quae mutatio rerum!
Ca jidovul rătăcitor,
A dat de mii de chinuri
35 Şi pe la Chiţ alergător
Cu lirice suspinuri;
Dar vai de el cum au rămas!
Vau, Vau şi Chiţ şi toţi l-au ras.
O, jerum, jerum, jerum
40 O! quae mutatio rerum!
Atunci Samson în jamantan
La Iaşi se-ntoarce iară,
Să-şi facă traiul cel sărman
Cu vai şi cu ocară
45 Şi iată lucru neauzit,
El într-o zi ce ne-a grăit!
O, jerum, jerum, jerum,
O! quae mutatio rerum!
„Cei de pe urmă pantaloni
50 I-am dusu-i la răcoare
Şi-mi zise Iţic Solomon,
Că-s rupţi între picioare,
Dar eu i-am declarat formal
Că asta-i lucru natural"
55 O, jerum, jerum, jerum,
O! quae mutatio rerum!
[1876-1877]