DE CE MĂ-NDREPT Ş-ACUM...

DE CE MĂ-NDREPT Ş-ACUM...
De ce mă-ndrept ş-acum la tine iarăşi?
Căci far' de tine n-am de spus nimica...
Şi azi nu-mi pasă lumea ce-o să zică
De-acest-poem, în contră-mi, spre ocară-şi.
5 De grija ei un fir de păr nu-mi pică...
Să ieie dar copiii mei în gheară-şi;
Părerea ta, iubit şi blond tovarăş,
De ea mă bucur şi de ea mi-e frică.
Amor şi moarte sunt în duşmănie:
10 Amic acestei des am căutat-o,
Ci-n drumul ei m-am dat, copilo, ţie...
Viaţa mea din nou ai câştigat-o
Şi orice road-a ei şi armonie
 ta-i cu drept: deci şi pe-aceasta - iat-o!
[1876]