SUS IN CURTEA CEA DOMNEASCA

SUS IN CURTEA CEA DOMNEASCA
Sus în curtea cea domnească,
La domnia din Bârlad,
Şade tânăr domnul Vlad -
Sub căciula-i ţurcănească
5 Pe-a lui umeri plete cad.
Astfel şade trist şi rece
La ospăţul luminat
Din domnescul lui palat,
Cu priviri crunte şi rece,
10 Cu-ochiul negru înfundat.
Faţa palidă şi tristă,
Manta-i neagră pe umeri tari,
Faţa spână, ochii mari -
Astfel trece în revistă
15 Pe boierii lui cei mari.
Ici bătrâni ca iarna albă,
Munţi cu fruntea de arginţi,
Şoptesc dulce şi cuminţi -
Colo tinereţea dalbă
20 Cu râs mult şi fără minţi.
Femei palide, frumoase,
Feţe blânde, ochi de foc,
Ce în gene li se joc
Şi-a lor raze luminoase
25 Printre ele-şi cată loc.
95
Sala-i mare, strălucită,
Masa-i albă, oaspeţi mulţi,
Vorbe dulci să tot asculţi,
Chiar lumina-i îndrăgită
30 De ochi lucii, de ochi mulţi.
[1870]
96