CUM OCEÂNU-NTARÂTAT...
Cum oceânu-ntărâtat turbatu-i!
Răcnind înalţă braţele-i spumate,
De nori s-acaţă,-n bolta lumei bate,
Până furtuna-l reîmpinge-n patu-i.
5 Sălbatecul! 'Van fulgeri fricoşate
Apără cerul... El încredinţatu-i
Că bolta cea albastră e palatu-i;
Cu-asalt s-o ia el vrea - ca pe-o cetate.
Rănit de fulgere, el se înmoaie
10 Şi c-o poveste îl adoarme-o boare
Şi-n vis - un cer în fundu-i se îndoaie.
Tot ce-a dorit în visul lui el are:
Tărie, stele, luna cea bălaie...
Dormind murmură - murmurând tresare.
[1873]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu